"adio ...

aş vrea să pot să-ţi înşir sau să-ţi desenez cuvinte,dar ştii că nu mă pricep deloc. aş putea să încerc să-ţi cânt,dar ştiu că nu m-ai asculta,aşa că ar fi în zadar. ar fi o idee să pictez pereţii cu visele mele,deşi nu cred că m-ai întelege şi aş părea doar o copilă care se comportă corespunzător vârstei.
degeaba mi-aş dezvălui secretele în faţa ta,căci probabil n-ai vrea să le ştii. ai prefera să închizi timpul şi amintirile într-un ceas şi eu să rămân acolo,cu ele,pentru că acolo "aparţin".
aş putea totuşi să-şi uşurez munca şi să mă închid într-o cameră îmbrăcată în doar două culori,dar n-o să o fac. voi rămâne pur şi simplu invizibilă(sau cel puţin...voi încerca).
ştiu că vrei să plec şi cred că aşa îmi va sta cel mai bine : plecând.
îmi va fi dor; de fapt,deja îmi este şi deşi e deja prea mult ce timpul nu va putea şterge,voi reuşi să fac asta.

...dar te iubesc"

3.2.3.4.2-2-4? îhî...

n-o să mă mai lungesc şi nici n-o să dau explicaţii sau indicaţii. o să fie atât de  simplu încât nimeni n-o să-şi dea seama despre ce vorbesc. ce bine !

o amintire,două,trei...cam asta a rămas. totul îmi trece prin faţa ochilor şi îmi dau seama că am fost fericită de multe. am trăit multe momente în care radiam de bucurie şi nu mă prefăceam. mulţumesc !
au trecut toate acum şi ştiu că era inevitabilă "schimbarea" dar speram să fie poate...mai încolo.
îmi lipseşte tot ce a fost,dar de acum e prea târziu.

voi încerca să nu pară totul atât de brusc. sper doar să-mi iasă.

forgive me. TMB.

îmi place poza. nu ştiu dacă are neapărat legătură cu postarea. hâh.

n-o să răspund la nicio întrebare legată de conţinutul,mesajul şi însemnătatea acestei postări.

sigur.

aparenţele înşeală. speram doar să fie...altfel. I was wrong.

ea

pentru început..personajul meu e unul real,sau cel puţin,povestea e adevărată. ei îi voi spune G. e un "nume" ales oarecum la întâmplare.de fapt, are ceva legături cu ce-i place ei şi cred că ar fi destul de greu de descifrat personajul aşa.

ea e G şi e o persoană curajoasă. e împăcată cu multe lucruri şi îmi da impresia că este o fiinţă foarte puternică, şi asa şi este. pe lângă bucuria pe care o emană neîncetat (şi să fiu sinceră,nu ştiu de unde are atâta), G e ambiţioasă,dar şi posesivă şi de cele mai multe ori geloasă. e modelul tipic de copil-matur îndrăgostit,care ar face orice pentru sufletul pereche. ştie să-şi canalizeze dragostea,dar ştie şi când să spună Stop (sau poate că...nu?).
G e de cele mai multe ori optimistă. în ultimul timp,însă,câteva firişoare de pesimism i s-au instalat în căpşor şi nu mai pleacă de acolo. daca ar sta acolo,în mintea ei,pur şi simplu,fără să fie activate ar fi tare bine,dar,vezi tu, ele nu au astâmpăr şi îi cam dau bătăi de cap. tot ele,firişoarele o împing către lucrurile extreme. nu de puţine ori m-a speriat,însă totul s-a dovedit a fi bine până la urmă.

G e genul de persoană fără regrete (de cele mai multe ori) şi e şi genul de persoană care nu pierde nicio clipă stând (şi aici mă refer la faptul că trăieşte absolut orice moment).
G este îndrăgostită acum şi lucrurile nu merg prea bine de cele mai multe ori şi am impresia că "el" nu face nimic ca să îmbunătăţească starea asta. e puternică şi admir asta. sper doar să fie aşa tot timpul şi să nu se înmoaie din cauza lui.

ea e G. îmi place cum gândeşte şi de foarte multe ori mă inspiră.

pentru...

sentimentele-s ciudate. unii se ataşează greu,alţii mai uşor...cert e că eu m-am ataşat uşor de tine. nu mi-a trebuit mult timp să ştiu că meriţi. o zi,două,o săptămână,o lună şi...poate că ar fi fost 2 luni.

regretele-s aşa de multe,încât n-ai idee. nu ştiu să-mi exprim trăirile decât cu ajutorul celor două cuvinte : te iubesc. 

poate că ele n-au fost de ajuns şi că nu m-au ajutat în misiunea de-a te face să vezi că pentru tine era totul şi că tu însăţi erai totul.

fiecare secundă trece prin faţa ochilor şi-mi aminteşte de noi..de ce-a mai rămas. de fapt..nu mai e nimic. sunt doar eu,singur cu gândurile şi părerile de rău.

"n-am ştiut să am grijă de tine! am fost un fraier! " - îmi tot repet şi nu înţeleg ce-am făcut sau...ce nu.

cum aş putea acum să fac ce e bine când nu mai am niciun motiv? pot să dau timpul înapoi pentru... noi? aş vrea!

măcar să ştiu că te voi putea ţine în braţe câteva clipe,să te simt din nou şi să mai am cui să-i spun "te iubesc"; şi nu s-o spun doar de dragul de-a o spune,ci să o spun pentru că simt .

îţi mulţumesc pentru ce mi-ai dat. voi ţine pentru mine tot ce-ai lăsat în urmă!

te iubesc!

cu drag,(încă)al tău C

pentru Iepuraşul ăla mic şi adorabil pe care nu l-am mai văzut până acum atât de afectat.

bubu te iubeşte!

StorieS 2.

şi uite că în sfârşit avem o chestiuţă audio cu trupa.

audiţie placută.

Membri:

Voce - Bulină
Chitară solo - Codruţ
Chitară armonie - Alin
Chitară bass - Eu

Tobe - Alex

nu ştiu

poate crezi că am sters totul,dar te înşeli. mintea mea procesează mii de gânduri în fiecare secundă.

trec de la o stare la alta atât de uşor,încât orice lucru minor mă poate schimba radical.

mi-e teamă de multe,dar o să-mi înving temerile şi poate că,măcar o dată în viaţa asta voi face ce trebuie,voi prelua iniţiativa.

momentan mă simt laşă. aşa mă simt de ceva timp încoace,mai exact de când cu tine.

mi-e frică,dar îmi place sentimentul.

"nu mi se pune punct,ci eu pun punctul!" - nu dezvolt ideea,ci pur şi simplu aşa a fost şi va mai fi. 

chiar dacă pare sau nu,şi eu simt schimbările de "temperatură" .

sec.

iar!

şi tot ceea ce îmi lipseşte acum e o îmbrăţişare caldă şi sinceră,care să nu ascundă nimic.

şi mă întreb dacă toate acele lucruri şi poate chiar reacţia "speriată" erau doar ca să mi-o faci tu şi să nu fie invers.

iar mi-am luat-o peste bot. mda.

m-am săturat de metafore şi de sentimente ascunse. să le ia dracu pe toate.
ştiu că tot ce crezi sau credeai despre mine o să se schimbe (nu?),dar poate că ăsta e modul meu de eliberare.
si da,căcatul ăsta e cât se poate de vizibil în ceea ce priveşte categoria în care se încadrează: dedicaţie.

acum chiar că-s goală pe dinauntru.

what if?

ce-ar fi dacă n-aş mai fi la fel? adică,cum ar fi dacă m-aş schimba dintr-odată? te-ai intreba ce se intâmplă?

ai fi curios dacă mai pot să suport toate astea? te gândeşti vreodată dacă pot să duc tot ce se petrece? 

cum ar fi dacă ti-aş spune că vreau să se termine totul? ai fi surprins sau doar ai fi împăcat cu ideea,aşa,pur şi simplu?

ce-ai crede dacă ţi-aş spune că e deja prea mult pentru mine şi că m-am săturat să văd totul în jurul meu atât de diferit de ce simt? m-ai crede? m-ai înţelege? 

sunt atâtea întrebări pe care mi le pun zilnic şi niciodată nu ştiu să-mi răspund sau să dezleg vre-una.

ştii ca tot ce zic simt,dar ştii că nu spun tot ce simt.

vreau şi nu vreau să sa termine. 

ce-aş putea să fac?

inimă

poate căăă veştile astea au venit aşa,prea brusc,poate căăăăăă...nu ştiu. oricum,mi-am dat seama,încă o dată,că nu ştiu ce m-aş face fără voi. da,voi 3 : Mona,Bee,Lorica (Mona,Lorica,Bee; Bee,Lorica,Mona; Lorica,Mona,Bee; Lorica,Bee,Mona; Bee,Mona,Lorica- la dracu,am scris toate variantele posibile pentru ordine? nu există o ordine,anyway)
n-am idee de ce fac asta,dar am simţit că trebuie să fac publică recunoştinţa pe care v-o port.




vă mulţumesc!

awake

şi inima-i moartă se trezi. fluturii din stomac emanau o căldură prea mare încât era imposibil să nu îi ofere şocuri electrice.

lasă-mă să-ţi arăt cât de fericită e inima mea cu tine şi dă-mi voie să fiu ceea ce vreau atunci când eşti prin preajmă..

mi-a fost dor de senzaţiile astea.

mi-e dor de parfumul tău deşi nu l-am simţit,mi-e dor de buzele tale deşi nu le-am gustat.

mi-e dor de tine deşi nu te-am avut,nu te am şi nici nu te voi avea.

îţi mulţumesc din nou!

empty

nimic. n-a mai rămas nimic de oferit din sufletul ăla. s-a dus totul. a aruncat şi ultima parte care rămăsese după furtună. 

de-acum vor fi doar cuvinte reci care nu vor mai fi încălzite de lacrimi călduţe. a îngheţat totul pe aici. e prea gol şi nu e nimic care ar putea să "anime" spiritul.

sec. aşa va rămâne tot.

"pentru că" mă simt atât de goală pe dinauntru încât nici nu pot să exprim în cuvinte.

îţi mulţumesc!(pentru puţinul frumos oferit)

dor?

spune-mi de câte ori ţi-a şoptit cineva un sărut şi mai spune-mi câte dimineţi ai stat cu ochii aţintiţi pe fereastra aceea veche sperând să vină cineva şi să-ţi atingă uşor spatele. câte speranţe s-au lipit de pereţii camerei încercând să fugă? ai incercat să le opreşti? 

ştii că speranţele sunt asemeni viselor? apar primele si dispar ultimele. nici măcar ultima ploaie de vară nu le spală deşi picăturile mari se sparg de asfaltul încins de nostalgie. regrete îţi trec prin păr şi realizezi că inocenţa strică. vrei s-o înneci cu fumul gros şi apăsător de tutun,dar nu reuşeşti.păcat. în unii,ea a murit de mult în timp ce,în alţii,va trăi o veşnicie.

mi-e dor şi nu ştiu de ce anume. 

mint. ştiu.

"oh,cine n-ar vrea să te strângă în braţe?"

pentru tine

ştii,totul a început clasic : tu şi eu,doi "iniţiaţi" în tainele iubirii,căutând "sufletul pereche". nimeni nu ştia ce va fi şi cum se va termina dar noi speram că va ţine şi că ne vom jura dragostea pe veci. 

doar că oamenii se schimbă şi asa se întâmplă şi cu ceea ce simţim. şi ce e mai rău e ca viaţa şi tot ce e în ea ne joacă feste. mereu a existat un "dar" între noi şi acel "dar" ne-a făcut să fim aşa. deşi ne iubim sau..cel puţin..te iubesc,nu poate fi aşa cum vreau eu.

n-am ştiut de ce te-am ales pe tine. la început am crezut că eşti doar acel ceva care reuşea să mă completeze,dar pe parcurs am descoperit că eşti tot ceea ce vreau. nu ştiu să-ţi explic,să-ţi spun când am început să văd în tine ce erai cu adevărat: un artist.

încetul cu încetul am început să-ţi descopăr trăsăturile. nu e ca şi cum nu le-aş fi ştiut; ba le ştiam destul de bine,doar că nu mi-am dat niciodată seama cât de frumoasă erai.

de-ai şti cât de frumoşi îţi sunt ochii şi cât de dulci îţi sunt buzele sau cât de mult iubesc să-mi plimb degetele prin părul tău.

ştii,îmi pare rău că nu am reuşit să-ţi demonstrez cât de mult te iubesc şi îmi pare rău că am fost aşa cum am fost.

ştiu,ar fi trebuit să fiu altfel..pentru tine,dar nu mi-am dat seama cât de importantă erai pentru mine până când te-am pierdut.

pentru Trufa. ea ştie de ce am scris din perspectiva "lui" şi nu din a "ei".

ha-ha

ură şi dispreţ...două cuvinte,două sentimente destul de grele. n-am crezut că le voi simţi prea des,prea curând; cel puţin ura. dar se pare că tu ai reuşit să mă faci să experimentez şi asta. 

n-am cuvinte să descriu sau poate...să te descriu. persoană josnică,patetică,uşor influenţabilă,fără pic de personalitate,dependentă de atenţie şi cred că,din nou,patetică.

aş putea să spun mai mult de atât? da,bineînţeles. doar că m-am săturat. aş putea să eliberez toată furia din mine şi s-o descarc aici,dar cred că e mai bine să...tac; pentru moment

ştiu că va veni timpul să mă dezlănţui şi-mi voi vărsa toată nemulţumirea aşa cum un vărsător toarnă la nesfârşit otravă din "cufărul" său.

mori!

dragă V.

totul a început anul trecut..sau nu. de fapt,totul a început acum câţiva ani;ştii şi tu,atunci când eram încă nişte fiinţe mici şi nu ştiam să facem prea multe diferenţe. ţii minte cum stăteam seri întregi şi povesteam? mai ştii cum râsetele noastre spărgeau limitele nopţii şi făceau vecinii să iasă la geam?

da,pe atunci erau doar lucruri infantile,copilării prosteşti. acum am crescut şi,cred eu,ne-am maturizat.

tu nu mai eşti acelaşi băieţel ştrengar,ci eşti mult mai mult. şi totuşi ti-ai păstrat zâmbetul; zâmbetul ăla pe care-l vedeam de fiecare dată când vroiai ceva. slăbiciune!

iar eu nu mai sunt copila prostuşă şi ofticată. mi-am dat seama că nu totul se rezumă la un amărât de final de joc,ci mai degrabă cum joci pe tot parcursul acestuia.

parcă n-a trecut atât de mult timp şi parcă totuşi mi se pare o veşnicie. ştii şi tu ce greu e fără persoana pe care o iubeşti lângă tine. sau nu ştii?

certuri peste certuri,în fiecare noapte,ne-au apropiat şi ne-au distanţat. chiar vroiai asta? eu nu! şi îmi dau seama că sentimentul de regret încolţeşte undeva în mintea mea. ştiu că nu e bine ce-am făcut,dar speram că le vei putea repara tu pe toate. vroiam sprijin şi simţeam că tu mi-l poţi oferi. poate că m-am înşelat,sau poate că nu. 

un lucru e sigur: după mult timp,mi-ai arătat că poţi să iubeşti de două ori în viaţă. mulţumesc şi totuşi poţi să iei înapoi "învăţăturile" atâta timp cât nu vei avea de gând să le aplici.

aş încheia altfel,dar ţin să-ţi spun că am trecut peste toate lucrurile rele şi pentru care ar fi trebuit să te iert.

"nu poţi să te superi pe cineva dacă îl iubeşti".

cu drag,

a ta L.

pentru tine,Lorica. te iubesc!

te rog.

stăteam şi mă gândeam că a trecut ceva timp de când nu am mai avut simptomele "iubirii". şi poate c-o să fie interpretări că e o vârstă fragedă,bla bla,dar n-aveţi de unde să ştiţi.

de mult n-am mai avut fluturaşi în stomac. de mult n-am mai simţit că nu voi adormi dacă nu primesc mesaj de "noapte bună" înapoi. de ceva timp n-am mai fost aeriană şi zvăpăiată aşa cum mă facea un anume "el" să fiu. n-am mai văzut momentele din acea perspectivă "fără griji". n-am mai reacţionat la sentimentele celorlalţi aşa cum ei s-ar fi aşteptat. de o vreme n-am mai simţiţ că fuge pământul de sub mine atunci când "el" avea o nouă "amică". de ceva timp nu mi-a mai bătut inima cu aceeaşi intensitate; palpitaţiile n-au mai fost atât de puternice. nu m-am mai trezit dimineaţa cu acelaşi chef de înviorare doar pentru o persoană anume.

a trecut ceva timp şi aş vrea să se mai întâmple.

am impresia că am dat atât de mult în trecut încât nu mi-a mai rămas nimic pentru acum şi pentru viitor.

te rog,învaţă-mă să te iubesc!

I...

I need to hear you say " I love you"

.

îmi lipseşti.

aşa ar fi trebuit să fie.

s-a întâmplat

n-am crezut că se poate întâmpla. totul era simplu,fără nicio implicaţie până când tu ai început. îmi tot repet că e greşit,că tot ce spui tu nu e adevărat,dar e inevitabil. până la urmă sunt un copil şi toţi copiii sunt creduli.

încerc să mă descarc şi să-ţi spun,dar e riscant. sunt atât de multe lucruri pe care aş vrea să le clarific. de unde să deduc eu ? de ce nu mă ajuţi?

sunt persoane în jurul meu pe care nu aş vrea să le rănesc,dar îmi vreau binele. poate că va fi...sau poate că nu.

şi totuşi..cuvintele pe care mi le înşiri spun altceva; maschează tot ce nu trebuie aflat şi lasă la suprafaţă doar ceea ce ar trebui să cred...

vreau să ştiu tot. vreau să îmi spui că nu e doar imaginaţia mea ci simţi şi tu. 

vreau să mă asiguri că totul va fi bine şi nimeni nu va avea de suferit după toate astea.

s-a întamplat...era inevitabil şi tu sigur ştiai asta!

pentru Piciul meu. ţi-am promis că îţi voi mai dedica o postare atunci când voi avea inspiraţie. acum că mi-ai povestit tot ce trebuia să aflu,ţi-am dedicat una.

te iubesc.

cred că melodia asta se potriveşte...oarecum.