dor?

spune-mi de câte ori ţi-a şoptit cineva un sărut şi mai spune-mi câte dimineţi ai stat cu ochii aţintiţi pe fereastra aceea veche sperând să vină cineva şi să-ţi atingă uşor spatele. câte speranţe s-au lipit de pereţii camerei încercând să fugă? ai incercat să le opreşti? 

ştii că speranţele sunt asemeni viselor? apar primele si dispar ultimele. nici măcar ultima ploaie de vară nu le spală deşi picăturile mari se sparg de asfaltul încins de nostalgie. regrete îţi trec prin păr şi realizezi că inocenţa strică. vrei s-o înneci cu fumul gros şi apăsător de tutun,dar nu reuşeşti.păcat. în unii,ea a murit de mult în timp ce,în alţii,va trăi o veşnicie.

mi-e dor şi nu ştiu de ce anume. 

mint. ştiu.

"oh,cine n-ar vrea să te strângă în braţe?"

:(

e absurd şi trist. speram să fie altfel dar n-a fost. şuper.

ce mama dracului se întâmplă cu mine?!

:)

sfârşit .

o plajă goală aşteaptă îndrăgostiţi care să privească răsăritul. mare îşi sparge valurile de singurătatea-i inevitabilă.

scoicile se sfărâmă din cauza nepăsării şi-a dorului. nisipul transpiră sub soarele palid şi picături de sânge se scurg din cerul roşiatic,pictând vise.

faci primii paşi şi intri în peisajul părăsit,dar nu-ţi găseşti locul.

clipele trec prin faţa ochilor revizuindu-ţi întreaga viaţă. vrei să dai timpul înapoi,dar ştii că n-o să poţi face asta niciodată. regrete peste regrete se preling pe tâmplele tale şi ochii trădează deprimarea ascunsă undeva în tine.

buzele ţi se strâng într-o linie subţire şi fruntea ţi se încreţeşte. simţi adierea zilelor care te-au părăsit şi-ţi dai seama că parul ţi-e plin de nisip. muşchii feţei se relaxează şi schiţezi un zâmbet. 

ştii că trebuie să pleci.timpul te presează ca de obicei. secundele ţipă să nu întârzii.

săruţi marea,îmbrăţişezi nisipul şi-ţi iei adio.

câţiva paşi rămân imprimaţi pe malul mării,acolo unde apa ruginită şi sărată nu poate ajunge.

priveşti pentru ultima dată înapoi şi promiţi că te vei întoarce anul viitor. 

şi asta pentru că mai e puţin şi ne părăseşte şi vara lâsând loc toamnei :(.

încă o dată am fost inspirată de piesa pe care am găsit-o la Td pe blog. mulţumeesc!

inimioară.

Hai la mare,oameni buni!

"Later edit"

prea mult timp

deşi e încă vară,a început să-mi miroasă a toamnă. dimineţile-s mai leneşe şi paşii scărţâie mai evident pe parchetul vechi din fosta casă a parinţilor tăi. deşi ai plecat de ceva timp,în fiecare dimineaţă simt mirosul cafelei tari pe care o făceai.

casa asta e prea mare doar pentru o singură persoană. camerele au acelaşi miros de lemn iar hamacul agăţat de pilonii podului se leagănă singur în bătaia vântului; geamurile au rămas sparte. nu le-a înlocuit nimeni. 

câteodată răsfoiesc paginile cărţilor prăfuite din bibliotecă şi găsesc paragrafe subliniate cu o linie subţire şi uşor strâmbă,trasată cu aceleaşi creioane neascuţite de pe birou.

cearşafurile sunt reci şi aspre iar patul este mult prea mare. îmi lipsesc degetele-ţi jucăuşe. pe noptieră ai lăsat verigheta,un bileţel de rămas-bun şi-un pahar cu wiskey;au rămas aşa cum le-ai aşezat. doar wiskey-ul a dispărut; poate s-a evaporat,poate l-am băut. cine mai ştie?

nimic nu s-a schimbat aici. nici măcar imaginea roşiatică a grădinii. leagănul a ruginit din cauza ploilor de nepăsare iar şiroaie de regrete se preling pe ţevile groase. 

mereu  ţi-am spus cât de mult iubeam casa asta dar o iubeam atunci când erau două sufletele care să inspire aerul umed şi îmbâcsit cu fum de ţigară,nu acum când,până şi scările îmi plâng singurătatea. 

ai lăsat urmele paşilor atunci când ai plecat şi ai marcat tot ce puteai marca.

îmi lipsesc serile tăcute şi liniştite în doi.

îmi lipseşti atât de mult,încât,dacă aş putea,aş reconstitui fiecare mişcare a ta,doar pentru a-ţi păstra amintirea vie.


melodia care m-a inspirat. mulţumesc Td!

pentru tine

ştii,totul a început clasic : tu şi eu,doi "iniţiaţi" în tainele iubirii,căutând "sufletul pereche". nimeni nu ştia ce va fi şi cum se va termina dar noi speram că va ţine şi că ne vom jura dragostea pe veci. 

doar că oamenii se schimbă şi asa se întâmplă şi cu ceea ce simţim. şi ce e mai rău e ca viaţa şi tot ce e în ea ne joacă feste. mereu a existat un "dar" între noi şi acel "dar" ne-a făcut să fim aşa. deşi ne iubim sau..cel puţin..te iubesc,nu poate fi aşa cum vreau eu.

n-am ştiut de ce te-am ales pe tine. la început am crezut că eşti doar acel ceva care reuşea să mă completeze,dar pe parcurs am descoperit că eşti tot ceea ce vreau. nu ştiu să-ţi explic,să-ţi spun când am început să văd în tine ce erai cu adevărat: un artist.

încetul cu încetul am început să-ţi descopăr trăsăturile. nu e ca şi cum nu le-aş fi ştiut; ba le ştiam destul de bine,doar că nu mi-am dat niciodată seama cât de frumoasă erai.

de-ai şti cât de frumoşi îţi sunt ochii şi cât de dulci îţi sunt buzele sau cât de mult iubesc să-mi plimb degetele prin părul tău.

ştii,îmi pare rău că nu am reuşit să-ţi demonstrez cât de mult te iubesc şi îmi pare rău că am fost aşa cum am fost.

ştiu,ar fi trebuit să fiu altfel..pentru tine,dar nu mi-am dat seama cât de importantă erai pentru mine până când te-am pierdut.

pentru Trufa. ea ştie de ce am scris din perspectiva "lui" şi nu din a "ei".

Leapşa

Ce iţi place să faci atât de mult, încât ai plăti pentru asta ?

Trupa..repetiţii. Aş plăti pentru un loc doar al nostru.

Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face incepand de maine ?
Nimic nou. Abia în ultimul an cred c-aş face ceva ce n-am îndrăznit vreodată.

Daca ai castiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum ?
Bineînţeles!

Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, in cel mai important ziar din tara? Care ar fi titlul articolului ?
Mmm,să fie ceva ce nu mă include doar pe mine: "Stories continuă să uimească. Un nou album scos pe piaţă"

Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerara ?
"Priviţi...se mişcă!" - haha
Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine ?
Nu am nicio idee.

Cand erai mic ce le raspundeai celor mari la intrebarea: Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare ?
Cântăreaţă!

Ce ai face daca ai sti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi ?
I-aş cere să-mi fie alături

Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine ? 

"Mereu ne sprijinea şi ştia să ne dea încredere"

Daca ai putea acum sa te proiectezi in viitor, in ultima zi a vietii tale si sa iti iei un interviu, care sunt trei intrebari pe care ti le-ai adresa ?
-Ce regreţi din trecut?
-Cum aş putea să-mi lungesc viaţa?
-Ai vrea sa modific ceva în trecut pentru tine?

Ce sentimente vrei sa le transmiti celorlalti ?
Încredere

Cum vrei sa transmiti ceea ce simti ?
Mimică

Cum te manifesti in prezenta LUI ? 

Fâstâceală,stângăcie.

Ce stil de muzica preferi ?
Ăăăă. Tot ce-mi sună mie bine

Cand ai vrea sa te casatoresti ? 

"Când îmi va veni vremea"

Cum te-ai nascut(putina imaginatie,te rog!) ? 

Abracadabra.Puf!

Cum iti doresti sa mori ? 

Pe o plajă,în braţele lui.

Pe cine iubesti ?
Iubesc persoanele care mi-au dovedit că merită sentimentele.

Versurile preferate ? 

1."oh,how I thirst for you"

2."forever and ever,the scars will remain"

3."what if our love never went away/what if it's lost behind words we could never find?"

Ne poti arata si noua talentul tau ? 

Bineînteles.:))

Acum,o intrebare mai...personala,ca sa zic asa.Ai vrut vreodata sa te sinucizi?
Din câte îmi aduc aminte...nu

Cat fac 1+1 ?
Noi

ha-ha

ură şi dispreţ...două cuvinte,două sentimente destul de grele. n-am crezut că le voi simţi prea des,prea curând; cel puţin ura. dar se pare că tu ai reuşit să mă faci să experimentez şi asta. 

n-am cuvinte să descriu sau poate...să te descriu. persoană josnică,patetică,uşor influenţabilă,fără pic de personalitate,dependentă de atenţie şi cred că,din nou,patetică.

aş putea să spun mai mult de atât? da,bineînţeles. doar că m-am săturat. aş putea să eliberez toată furia din mine şi s-o descarc aici,dar cred că e mai bine să...tac; pentru moment

ştiu că va veni timpul să mă dezlănţui şi-mi voi vărsa toată nemulţumirea aşa cum un vărsător toarnă la nesfârşit otravă din "cufărul" său.

mori!

dragă V.

totul a început anul trecut..sau nu. de fapt,totul a început acum câţiva ani;ştii şi tu,atunci când eram încă nişte fiinţe mici şi nu ştiam să facem prea multe diferenţe. ţii minte cum stăteam seri întregi şi povesteam? mai ştii cum râsetele noastre spărgeau limitele nopţii şi făceau vecinii să iasă la geam?

da,pe atunci erau doar lucruri infantile,copilării prosteşti. acum am crescut şi,cred eu,ne-am maturizat.

tu nu mai eşti acelaşi băieţel ştrengar,ci eşti mult mai mult. şi totuşi ti-ai păstrat zâmbetul; zâmbetul ăla pe care-l vedeam de fiecare dată când vroiai ceva. slăbiciune!

iar eu nu mai sunt copila prostuşă şi ofticată. mi-am dat seama că nu totul se rezumă la un amărât de final de joc,ci mai degrabă cum joci pe tot parcursul acestuia.

parcă n-a trecut atât de mult timp şi parcă totuşi mi se pare o veşnicie. ştii şi tu ce greu e fără persoana pe care o iubeşti lângă tine. sau nu ştii?

certuri peste certuri,în fiecare noapte,ne-au apropiat şi ne-au distanţat. chiar vroiai asta? eu nu! şi îmi dau seama că sentimentul de regret încolţeşte undeva în mintea mea. ştiu că nu e bine ce-am făcut,dar speram că le vei putea repara tu pe toate. vroiam sprijin şi simţeam că tu mi-l poţi oferi. poate că m-am înşelat,sau poate că nu. 

un lucru e sigur: după mult timp,mi-ai arătat că poţi să iubeşti de două ori în viaţă. mulţumesc şi totuşi poţi să iei înapoi "învăţăturile" atâta timp cât nu vei avea de gând să le aplici.

aş încheia altfel,dar ţin să-ţi spun că am trecut peste toate lucrurile rele şi pentru care ar fi trebuit să te iert.

"nu poţi să te superi pe cineva dacă îl iubeşti".

cu drag,

a ta L.

pentru tine,Lorica. te iubesc!

te rog.

stăteam şi mă gândeam că a trecut ceva timp de când nu am mai avut simptomele "iubirii". şi poate c-o să fie interpretări că e o vârstă fragedă,bla bla,dar n-aveţi de unde să ştiţi.

de mult n-am mai avut fluturaşi în stomac. de mult n-am mai simţit că nu voi adormi dacă nu primesc mesaj de "noapte bună" înapoi. de ceva timp n-am mai fost aeriană şi zvăpăiată aşa cum mă facea un anume "el" să fiu. n-am mai văzut momentele din acea perspectivă "fără griji". n-am mai reacţionat la sentimentele celorlalţi aşa cum ei s-ar fi aşteptat. de o vreme n-am mai simţiţ că fuge pământul de sub mine atunci când "el" avea o nouă "amică". de ceva timp nu mi-a mai bătut inima cu aceeaşi intensitate; palpitaţiile n-au mai fost atât de puternice. nu m-am mai trezit dimineaţa cu acelaşi chef de înviorare doar pentru o persoană anume.

a trecut ceva timp şi aş vrea să se mai întâmple.

am impresia că am dat atât de mult în trecut încât nu mi-a mai rămas nimic pentru acum şi pentru viitor.

te rog,învaţă-mă să te iubesc!

I...

I need to hear you say " I love you"

exerciţiu

că tot m-am săturat de monotonia asta,am zis să fac un "exerciţiu de imaginaţie".

aşaaa. well,vreau o zi de toamnă devreme,cam pe la sfârşitul verii,poate inceputul lui septembrie,o zi nu foarte călduroasă dar nici foarte rece,o zi in care să fiu într-un loc pe care doream de mult să-l vizitez,o zi în care să fiu îmbracată într-o rochiţă veselă şi vaporoasă care să mă poarte intr-un alt peisaj,o zi în care să scap de conversele rupte de prin tabere sau de sk8erii greoi,o zi în care să uit într-un colţ al camerei jeanşii gri şi tricourile negre,o zi în care să zâmbesc tuturor necunoscuţilor şi să primesc tot un zâmbet înapoi,o zi fără labels sau priviri ciudate,o zi petrecută cu cei mai importanţi oameni din viaţa mea.

şi mai vreau un sfârşit de zi ploios;o ploaie călduţă de vară-toamnă care să dureze atât cât vreau eu şi care "să spele păcate".

tu nu vrei nimic?

(:|

sec,sec,sec şi iaar sec. peste tot sec şi monoton. 

mi-e somn şi e prea multă trândăveală pe aici.

m-am plictisit!