...trecuseră aproximativ patruzeci şi cinci de minute. încă eram în maşină. ce aveam de făcut? R şi J se prinseseră într-o discuţie despre maşini. nu avea rost să mă bag şi eu pentru că sunt total paralelă cu subiectele de genul.
dintr-o dată Jeremy s-a întors către mine
-şiii,te-ai cam plictisit,aşa e?
-ăăăă?
-în maşină...cât eu şi Ryan vorbeam despre maşini?
-aaa,ăăă,păi nu chiar. geanta unei fete e plină de tot felul de lucruri. mi-am găsit eu o ocupaţie.
-okay.nu mai e mult oricum
Jeremy mi-a făcut cu ochiul şi s-a întors pe locul lui. mi-am băgat din nou nasul în geantă şi cotrobăiam nerăbdătoare.
au trecut vreo cinci minute şi Ryan a oprit maşina. cei doi s-au dat jos şi R mi-a deschis portiera făcându-mi semn să ies.
nu ştiu pot să spun exact unde mă aduseseră cei doi,dar era un loc drăguţ. o căsuţă pe marginea unui lac. arăta destul de romantic în ciuda muzicii sălbatice dinauntru. l-am întrebat pe Ryan cine găzduieşte petrecerea şi mi-a spus că fratele lui. am decis cu toţii să intrăm.
atmosfera era destul de încinsă. toată lumea dansa. era plin de băutură iar fumul de ţigară era prea dens ! cineva trebuia să deschidă cel puţin două geamuri.
Ryan şi Jeremy m-au condus până la Charles,gazda petrecerii. seamănă mult cu fostul meu iubit,doar că trăsăturile sunt mai accentuate de timp. J. m-a luat de mână şi m-a întrebat dacă nu cumva vreau să dansez. nu l-am refuzat. vroiam să dansez,dar am şi profitat de ocazie ştiind că R ne privea.
eu şi Jeremy ne-am pierdut în mulţimea agitată. picioarele mele aveau multe de îndurat pe tocuri.
Ryan şi-a găsit repede o parteneră şi ni s-a alăturat. dansau aproape de noi şi din când în când privirile ni se intersctau. super ! ce putea fi mai drăguţ decât să dansezi cu cel mai bun prieten al fostului tău iubit,gândindu-te la acesta ? nimic. ştiu.
i-am spus lui J. că mă dor picioarele şi că am nevoie de odihnă. m-a însoţit până la canapea după care s-a dus la bar. s-a întors cu două pahare cu martini.
-nu-ţi ştiu gusturile,dar sper să-ţi placă...
-da,îmi place martini. mulţumesc.
i-am făcut din ochi şi i-am zâmbit prieteneşte. ne-am aprins fiecare câte o ţigară. mi-a spus că priveliştea e frumoasă şi m-a întrebat dacă nu vreau să fac o plimbare. am schiţat un gest către pantofii mei cu toc înalt. mi-a spus că prietena lui Charles are niste balerini. i-am spus că mi-ar fi de mare ajutor.
s-a dus repede până sus şi s-a întors cu o pereche de balerini negri şi foarte drăguţi. i-am încălţat şi am plecat la o plimbare alături de el.
deşi era târziu nu era răcoare. era numai bine şi luna se vedea drăguţ pe suprafaţa lacului.
ne-am aşezat amândoi şi m-a cuprins cu braţele. n-am ripostat.mirosea foarte bine şi nu era deloc un bărbat neatrăgător. din contră: cred că avea destul de multe admiratoare.
deşi părea ca trecuseră doar câteva minute,în realitate trecuseră vreo patruzeci şi ceva de minute. rămăseserăm îmbrăţişaţi,pe marginea lacului. a fost nevoie de un singur moment de sincronizare şi ni s-au intersectat privirile. avea ochii atât de blânzi încât puteai spune că sunt ai unui copil de vreo cinsprezece ani.
deşi semăna cu Ryan la înfăţişare,de parcă ar fi fost fraţi,cu siguranţă Jeremy era cu mult mai îndrăzneţ. şi-a aplecat capul către mine şi şi-a apăsat buzele pe ale mele.
nu ştiu cât a durat sau dacă ne privea cineva căci se auzeau tot felul de zgomote în spatele nostru,dar ştiu că nici mie şi nici lui nu ne-a părut rău.
ne-am ridicat amândoi şi până la uşa casei ne-am ţinut de mână asemeni unor copii. era drăgălaş.
când am intrat Ryan stătea pe canapea alături de fratele său. i-am dat drumul lui Jeremy văzând privirile curioase ale lui R. ne-am îndreptat către canapea şi ne-am aşezat alături de cei doi.
ne-am prins în discuţii deloc interesante. deja lumea se plictisise. mulţi plecaseră şi aproape că rămăsesem vreo 6 oameni. Ryan s-a ridicat de pe canapea şi a mers să conducă pe cineva la maşină.
Jeremy s-a dus la bar şi a mai adus două pahare de martini. când a vrut să se aşeze, Charles ne-a spus că merge sus şi ne-a zis că dacă vrem mai este o cameră liberă. i-am mulţumit şi J a dat din nou să se aşeze pe canapea dar i-am făcut semn să nu o facă. m-am ridicat şi eu şi i-am făcut semn să mă urmeze.
în timp ce urcam scările,Ryan intrase pe uşă văzând toată acţiunea. nu ştiu dacă ne-a urmărit sau nu,dar când ajunsesem în dormitorul liber nu era nimeni în urma noastră.
Jeremy a lăsat paharele pe noptieră şi ne-am aprins amândoi câte o ţigară. cu fiecare fum ne apropiam şi până am stins ţigările buzele lui erau iar pe buzele mele.
şi n-a rămas doar aşa. în câteva minute rămăseserăm fără haine şi .....
.....dimineaţă m-am trezit lângă Jeremy. el dormea. era atât de drăgălaş . m-am ridicat uşor din pat,m-am îmbrăcat cu cămaşa lui şi mi-am aprins o ţigară. am stat şi l-am privit dormind până s-a trezit. era destul de confuz,dar când m-a văzut şi-a arcuit buzele într-un zâmbet ştrengăresc şi mi-a şoptit "bună dimineaţa". i-am răspuns pe un ton la fel de cald şi i-am făcut semn să vină către mine. s-a ridicat din pat şi s-a apropiat. mi-a sărutat fruntea şi mi-a spus că el vrea şi cafea. şi-a luat jeanşii şi am coborât amândoi.
ce-i drept,mă simţeam ca la mine acasă,deşi nu ar fi trebuit. era o străină,dar faptul că J era lângă mine îmi dădea încredere.
m-a ţinut de mână până jos. acolo,la masă erau Ryan şi Charles savurând o cafea.
-bună dimineaţa, am spus lăsând capul în jos.
-bună dimineaţa şi vouă...se pare că cineva n-a dormit prea mult azi-noapte, ne-a spus Charles cu o voce ironică.
-ăăă,vrem şi noi cafea, m-a salvat Jeremy.
-sigur,e acolo, i-a spus Ryan făcând semn către bar.
m-am aşezat pe scaun şi l-am aşteptat pe Jeremy cu cafeaua. când a venit mi-a sărutat buzele apoi ne-am aprins amândoi câte o ţigară.
după ce am băut cafeaua,eu şi J ne-am retras pe motiv că trebuie să ne schimbăm. el a luat-o înainte iar eu am rămas pe scări încercând să prind o oarecare bucată din discuţia celor doi rămaşi.
Charles era netru,dar Ryan avea o notă de seriozitate în glas. am decis că nu merită să rămân să ascult şi am urcat în cameră.
Jeremy era îmbrăcat. mai avea nevoie de cămaşa care era pe mine acum,aşa că i-am dat-o. m-am îmbrăcat,m-am machiat şi m-am dat cu puţin parfum după care l-am sărutat pe Jeremy şi l-am rugat să mă ducă acasă. nu s-a împotrivit.
am coborât amândoi şi ne-am luat la revedere.
am urcat în maşina lui Jeremy (care, se pare că era de aseară acolo) şi am pornit la drum. către casă nimeni n-a spus nimic.
ajunşi în faţa blocului,am coborât. J. a coborât şi el. m-a sărutat de rămas-bun şi mi-a spus să am grijă de mine. am dat din cap că "da" şi am urcat.
am descuiat uşa,am pus geanta pe fotoliu şi m-am dus direct în dormitor. am luat pe mine cămaşa de noapte şi m-am aşezat în pat.
"somn uşor,M." - mi-am spus cu un zâmbet pe buze.
-Postare dedicată Piciului. Nu mă aşteptam să dedic vreo postare din această serie,dar i-o dedic ei pentru ca încă din primele "episoade" vroia ceva ca mai sus.
-Mulţumesc Mona pentru ideea "romantică".
joi, 10 martie 2011
miercuri, 9 martie 2011
12.
dimineaţă. nu mă uit la ceas. mă ridic din pat alene. azi nu am chef de nimic. iau totuşi telefonul în mână în drum spre bucătărie.observ că am două apeluri pierdute şi un mesaj. un apel de la o colegă de birou şi unul de la ?! Ryan ?!
am nevoie de două minute să mă dezmeticesc după care decid să citesc mesajul : " văd că acum dormi până târziu. îmi cer scuze dacă te-am deranjat. te rog,dă-mi un semn când poţi vorbi. R. " - poftim ?
pun telefonul pe masă,pun apa de cafea,aprind o ţigară şi iau telefonul de pe masă.
apelez- Ryan. îmi respinge. mă sună el.
-ăăă,neaţa.
-bună şi ţie,Ryan.
-ce faci? cum ai dormit?
-fac bine. am dormit foarte bine. tu? cu ce ocazie mă cauţi?
-păăi, ştiu că nu am mai vorbit de mult.,dar mă gândeam ...
-da?
-nu ai vrea să vii cu mine si cu Jeremy la o petrecere? o mică distracţie,nimic oficial,important sau mai ştiu eu ce.
-înţeleg..
-deci?
-păăăi,cred că da. la ce oră_ când?
-azi,la ora douăzeci .
-uhum. bine.
-vin să te iau la nouăsprezece cincizeci şi cinci.
-vii?
-ăăă,venim...
-bine. pe mai târziu.
nu aştept să-mi răspundă şi închid telefonul. îl pun pe masă,mă întorc şi termin de făcut cafeaua,iau o ţigară şi mă duc pe balcon. mă uit la ceas şi văd ca e ora treisprezece deja. cum mama naibii ?
stau pe balcon, învelită într-o pătură vreo două ore,fără motiv. îmi place să stau acolo. am "full view" către oraş şi îmi imaginez aşa multe lucruri în timp ce privesc oamenii. cine ce face,cu cine umblă,de ce râde persoana din colţ,de ce e băiatul blond în întârziere mereu ... şi plus că-s aşa multe întrebări... e frumos. n-aş împărţi cu nimeni bucăţica asta de fericire. cu nimeni ! egoism !
mă ridic într-un final şi mă îndrept către pat. las cana pe noptieră şi mă aşez. în minte mi se derulează imagini cu posibilele ţinute pe care aş putea să le port în seara asta.
o rochie? nuu,nu vreau.
fustă? nici de-asta !
pantaloni? de care?
mă ridic din pat şi merg în dressing. încep să caut. nimic nu-mi place. de fapt,nici nu ştiu de ce îmi fac atâtea griji. e doar o petrecere. mmmda !
după o oră de căutări găsesc ţinuta potrivită. skinny, black jeans,maiou negru simplu,o cămăşută albă cu dungi verzi, verticale şii pantofii negri cu tocul foarte înalt. ăăăh? fie.
e deja ora şaisprezece şi nu am nimic de făcut. să-l sun pe Ryan? nuu !
mă aşez din nou în pat. pun ceasul să sune la nouăsprezece douăzeci şi încerc să aţipesc.
---------------------------------------------------------------------------------------------
opresc alarma. mă ridic din pat şi merg direct la baie. revin în cameră şi încep procesul de pregătire. haine,machiaj,geantă,parfum şi tot ce îmi trebuie. aproape că nici mie nu-mi vine să cred că sunt gata. e nouăsprezece cincizeci şi trei şi sunt gata.
telefonul sună. sigur e Ryan. răspund.
-M. ?
-ăăă,R?...
-nu..
-Jeremy?
-da.
-mă gândeam eu.
-eşti gata?
-da.
-suntem jos
-cobor imediat.
-bine,te aşteptăm.
-okay.
închid telefonul. iau geanta,caut cheile,încui uşa şi cobor. afară mă aşteaptă cei doi în maşina lui Ryan. J. îmi deschide portiera şi îmi face semn să urc. mă conformez. el urcă în dreapta lui Ryan.
-deci? încotro?
-ai să vezi.
Ryan porneşte maşina. ne îndreptăm către o adresă necunoscută de mine. mă las pe baza lor. aflu de la Jeremy că avem de mers cam vreo oră,timp în care voi avea capul plin de idei...mi-nu-nat !
am nevoie de două minute să mă dezmeticesc după care decid să citesc mesajul : " văd că acum dormi până târziu. îmi cer scuze dacă te-am deranjat. te rog,dă-mi un semn când poţi vorbi. R. " - poftim ?
pun telefonul pe masă,pun apa de cafea,aprind o ţigară şi iau telefonul de pe masă.
apelez- Ryan. îmi respinge. mă sună el.
-ăăă,neaţa.
-bună şi ţie,Ryan.
-ce faci? cum ai dormit?
-fac bine. am dormit foarte bine. tu? cu ce ocazie mă cauţi?
-păăi, ştiu că nu am mai vorbit de mult.,dar mă gândeam ...
-da?
-nu ai vrea să vii cu mine si cu Jeremy la o petrecere? o mică distracţie,nimic oficial,important sau mai ştiu eu ce.
-înţeleg..
-deci?
-păăăi,cred că da. la ce oră_ când?
-azi,la ora douăzeci .
-uhum. bine.
-vin să te iau la nouăsprezece cincizeci şi cinci.
-vii?
-ăăă,venim...
-bine. pe mai târziu.
nu aştept să-mi răspundă şi închid telefonul. îl pun pe masă,mă întorc şi termin de făcut cafeaua,iau o ţigară şi mă duc pe balcon. mă uit la ceas şi văd ca e ora treisprezece deja. cum mama naibii ?
stau pe balcon, învelită într-o pătură vreo două ore,fără motiv. îmi place să stau acolo. am "full view" către oraş şi îmi imaginez aşa multe lucruri în timp ce privesc oamenii. cine ce face,cu cine umblă,de ce râde persoana din colţ,de ce e băiatul blond în întârziere mereu ... şi plus că-s aşa multe întrebări... e frumos. n-aş împărţi cu nimeni bucăţica asta de fericire. cu nimeni ! egoism !
mă ridic într-un final şi mă îndrept către pat. las cana pe noptieră şi mă aşez. în minte mi se derulează imagini cu posibilele ţinute pe care aş putea să le port în seara asta.
o rochie? nuu,nu vreau.
fustă? nici de-asta !
pantaloni? de care?
mă ridic din pat şi merg în dressing. încep să caut. nimic nu-mi place. de fapt,nici nu ştiu de ce îmi fac atâtea griji. e doar o petrecere. mmmda !
după o oră de căutări găsesc ţinuta potrivită. skinny, black jeans,maiou negru simplu,o cămăşută albă cu dungi verzi, verticale şii pantofii negri cu tocul foarte înalt. ăăăh? fie.
e deja ora şaisprezece şi nu am nimic de făcut. să-l sun pe Ryan? nuu !
mă aşez din nou în pat. pun ceasul să sune la nouăsprezece douăzeci şi încerc să aţipesc.
---------------------------------------------------------------------------------------------
opresc alarma. mă ridic din pat şi merg direct la baie. revin în cameră şi încep procesul de pregătire. haine,machiaj,geantă,parfum şi tot ce îmi trebuie. aproape că nici mie nu-mi vine să cred că sunt gata. e nouăsprezece cincizeci şi trei şi sunt gata.
telefonul sună. sigur e Ryan. răspund.
-M. ?
-ăăă,R?...
-nu..
-Jeremy?
-da.
-mă gândeam eu.
-eşti gata?
-da.
-suntem jos
-cobor imediat.
-bine,te aşteptăm.
-okay.
închid telefonul. iau geanta,caut cheile,încui uşa şi cobor. afară mă aşteaptă cei doi în maşina lui Ryan. J. îmi deschide portiera şi îmi face semn să urc. mă conformez. el urcă în dreapta lui Ryan.
-deci? încotro?
-ai să vezi.
Ryan porneşte maşina. ne îndreptăm către o adresă necunoscută de mine. mă las pe baza lor. aflu de la Jeremy că avem de mers cam vreo oră,timp în care voi avea capul plin de idei...mi-nu-nat !
11.
...şapte şi patruzeci şi cinci. oh,vai ! aproape că am întârziat. arunc pe mine hainele pregătite de cu seară. mă machiez,iau geanta şi dau să ies din casă. mă uit încă o dată la ceas şi telefonul îmi spune că azi e sâmbătă.
las totul pe fotoliu şi merg pe balcon. îmi aprind o ţigară şi încep să rumeg toate ideile care-mi trec prin cap. de fapt,dacă mă gândesc bine,acum vreo 3 luni stăteam aici şi vorbeam cu el la telefon. da,au trecut 3 luni şi încă supravieţuiesc. de fapt,n-a fost mare scofală. m-am minţit singură o perioadă de timp,după care am început să mă canalizez pe ce e mai important.
n-a mai dat niciun semn de viaţă şi nici eu n-am mai încercat nimic.pur şi simplu am lăsat-o aşa cum era: moartă.
am avut destule tentative de a vedea ce face,dar până la urmă mi-am zis că aşa trebuie să fie.
după vreo 3 ţigări şi-o cafea tare mă hotărăsc să ies în oraş. îmi iau geanta,încui uşa şi plec.
pe drum,mă opresc la cafenea. intru şi îi cer Mariei o cafea. (şi ce dacă băusem una acasă?). mă aşez la locul meu şi-mi aprin o ţigară. imediat vine şi Maria cu cafeaua şi ne aşezăm la vorbă deşi ea era în timpul programului.
o întreb ce s-a mai întâmplat pe la cafenea. dintr-o vorbă în alta îmi spune că l-a văzut recent dar că era singur. nu trece mult timp şi personajul principal al discuţiei noastre îşi face apariţia în cafenea cu însoţit de un bărbat cam de-o vârstă cu el. se aşează la "masa noastră" . scot pachetele de ţigări,comandă două cafele şi par să fie prinşi într-o discuţie destul de aprinsă.
Maria îmi spune că îl ştie pe tipul de lângă Ryan. îmi dă câteva detalii despre el dar dintr-o dată se opreşte. neştiind ce se întâmplă,mă uit curioasă la Maria. ea îmi face subtil un semn cu capul arătând spre masa celor doi. se pare că Ryan şi prietenul lui se uitau la mine şi probabil eu eram subiectul lor . interesant.
Ryan îmi zâmbeşte. îi zâmbesc la rândul meu şi mă întorc la cafea. Maria pleacă să servească nişte clienţi nou-veniţi. aud ceva mişcare prin spatele meu până când simt o mână caldă pe umeri. mă întorc surprinsă şi observ că Ryan e acum lângă mine. nu se aşează. îmi spune că el şi prietenul lui ar dori să mă alătur lor.
decid să fac din ziua asta o zi mai puţin plictisitoare şi îi dau din cap în semn aprobator. îmi iau geanta şi îl urmez la masă. mă aşez lângă cel de care fusesem (sau mai eram) îndrăgostită. prietenul lui nu ezită să se prezinte.
-Jeremy...
-bună Jeremy. eu sunt M.
-da,ştiu. Ryan a avut bunăvoinţa să-mi povestească despre tine.
-presupun că ţi-a povestit tot,huh?
-depinde ce înţelegi prin tot..
-ăă,M,vrei o cafea? intervine Ryan agitat.
-da,mulţumesc.
Ryan se ridică de la masă şi merge să îi dea comanda Mariei. în timpul ăsta,Jeremy deschide tot felul de subiecte. pare destul de okay. prietenul său,cel mai bune se pare, se apropie de masă. nu pare prea încântat de faptul că eu şi Jeremy ne înţelegem...sau poate că e doar impresia mea.
...
seara decurge destul de frumos şi de bine. discuţii despre trecut,prezent,viitor,job,hobby,de toate. Ryan e foarte tăcut. mai mult stă şi ascultă discuţiile noastre. parcă nu e el. nu contează,nici eu nu mai sunt eu. acum sunt altcineva şi se pare că am intrat prea bine în pielea personajului.
ora douăzeci şi treisprezece. decid că e vremea să mă retrag. Ryan pare uşurat dar Jeremy pare destul de dezamăgit. dau să merg la bar să plătesc,dar J mă opreşte şi-mi spune că va plăti el pentru mine. R se aprinde ,dar reuşeşte să îmi zâmbească politicos.
îmi iau lucrurile,le spun la revedere celor doi dar înainte să plec trec pe la Maria.o rog să fie atentă la discuţiile celor doi şi să-mi spună mâine ce-a auzit. ea dă din cap în semn aprobator şi-mi face din ochi. îi mulţumesc şi îmi iau la revedere.
uşa cafenelei se închide în urma mea. plec către casă destul de încântată şi totuşi cu un gust amar. nu credeam că dacă îl voi revedea voi simţi fluturi în stomac.
ajung în apartament,arunc lucrurile,îmi iau cămaşa de noapte şi mă pierd în plapuma mare şi albă de pe pat.
noapte buna M, îmi şoptesc.
"el e Jeremy şi e cel mai bun prieten al fostului meu iubit,dar se pare că pe Ryan nu l-am uitat încă"
-Ştiu că am spus că seria se va termina la 10 "episoade" plus epilogul,dar se pare că întâmplările petrecute în ultima vreme mi-au deschis apetitul la scris şi mi s-a făcut dor de mica povestioară aşa că am decis să o continui.În caz de ceva,primele 10 episoade şi epilogul se găsesc în categoria "cafea cu lapte". Enjoy !
las totul pe fotoliu şi merg pe balcon. îmi aprind o ţigară şi încep să rumeg toate ideile care-mi trec prin cap. de fapt,dacă mă gândesc bine,acum vreo 3 luni stăteam aici şi vorbeam cu el la telefon. da,au trecut 3 luni şi încă supravieţuiesc. de fapt,n-a fost mare scofală. m-am minţit singură o perioadă de timp,după care am început să mă canalizez pe ce e mai important.
n-a mai dat niciun semn de viaţă şi nici eu n-am mai încercat nimic.pur şi simplu am lăsat-o aşa cum era: moartă.
am avut destule tentative de a vedea ce face,dar până la urmă mi-am zis că aşa trebuie să fie.
după vreo 3 ţigări şi-o cafea tare mă hotărăsc să ies în oraş. îmi iau geanta,încui uşa şi plec.
pe drum,mă opresc la cafenea. intru şi îi cer Mariei o cafea. (şi ce dacă băusem una acasă?). mă aşez la locul meu şi-mi aprin o ţigară. imediat vine şi Maria cu cafeaua şi ne aşezăm la vorbă deşi ea era în timpul programului.
o întreb ce s-a mai întâmplat pe la cafenea. dintr-o vorbă în alta îmi spune că l-a văzut recent dar că era singur. nu trece mult timp şi personajul principal al discuţiei noastre îşi face apariţia în cafenea cu însoţit de un bărbat cam de-o vârstă cu el. se aşează la "masa noastră" . scot pachetele de ţigări,comandă două cafele şi par să fie prinşi într-o discuţie destul de aprinsă.
Maria îmi spune că îl ştie pe tipul de lângă Ryan. îmi dă câteva detalii despre el dar dintr-o dată se opreşte. neştiind ce se întâmplă,mă uit curioasă la Maria. ea îmi face subtil un semn cu capul arătând spre masa celor doi. se pare că Ryan şi prietenul lui se uitau la mine şi probabil eu eram subiectul lor . interesant.
Ryan îmi zâmbeşte. îi zâmbesc la rândul meu şi mă întorc la cafea. Maria pleacă să servească nişte clienţi nou-veniţi. aud ceva mişcare prin spatele meu până când simt o mână caldă pe umeri. mă întorc surprinsă şi observ că Ryan e acum lângă mine. nu se aşează. îmi spune că el şi prietenul lui ar dori să mă alătur lor.
decid să fac din ziua asta o zi mai puţin plictisitoare şi îi dau din cap în semn aprobator. îmi iau geanta şi îl urmez la masă. mă aşez lângă cel de care fusesem (sau mai eram) îndrăgostită. prietenul lui nu ezită să se prezinte.
-Jeremy...
-bună Jeremy. eu sunt M.
-da,ştiu. Ryan a avut bunăvoinţa să-mi povestească despre tine.
-presupun că ţi-a povestit tot,huh?
-depinde ce înţelegi prin tot..
-ăă,M,vrei o cafea? intervine Ryan agitat.
-da,mulţumesc.
Ryan se ridică de la masă şi merge să îi dea comanda Mariei. în timpul ăsta,Jeremy deschide tot felul de subiecte. pare destul de okay. prietenul său,cel mai bune se pare, se apropie de masă. nu pare prea încântat de faptul că eu şi Jeremy ne înţelegem...sau poate că e doar impresia mea.
...
seara decurge destul de frumos şi de bine. discuţii despre trecut,prezent,viitor,job,hobby,de toate. Ryan e foarte tăcut. mai mult stă şi ascultă discuţiile noastre. parcă nu e el. nu contează,nici eu nu mai sunt eu. acum sunt altcineva şi se pare că am intrat prea bine în pielea personajului.
ora douăzeci şi treisprezece. decid că e vremea să mă retrag. Ryan pare uşurat dar Jeremy pare destul de dezamăgit. dau să merg la bar să plătesc,dar J mă opreşte şi-mi spune că va plăti el pentru mine. R se aprinde ,dar reuşeşte să îmi zâmbească politicos.
îmi iau lucrurile,le spun la revedere celor doi dar înainte să plec trec pe la Maria.o rog să fie atentă la discuţiile celor doi şi să-mi spună mâine ce-a auzit. ea dă din cap în semn aprobator şi-mi face din ochi. îi mulţumesc şi îmi iau la revedere.
uşa cafenelei se închide în urma mea. plec către casă destul de încântată şi totuşi cu un gust amar. nu credeam că dacă îl voi revedea voi simţi fluturi în stomac.
ajung în apartament,arunc lucrurile,îmi iau cămaşa de noapte şi mă pierd în plapuma mare şi albă de pe pat.
noapte buna M, îmi şoptesc.
"el e Jeremy şi e cel mai bun prieten al fostului meu iubit,dar se pare că pe Ryan nu l-am uitat încă"
-Ştiu că am spus că seria se va termina la 10 "episoade" plus epilogul,dar se pare că întâmplările petrecute în ultima vreme mi-au deschis apetitul la scris şi mi s-a făcut dor de mica povestioară aşa că am decis să o continui.În caz de ceva,primele 10 episoade şi epilogul se găsesc în categoria "cafea cu lapte". Enjoy !
marți, 1 martie 2011
cum aş putea să nu?
mi-e dor. nu ştiu de ce,dar am un gol în stomac.
şi câteodată,golul ăsta se umple de fluturi de-ăia enervanţi.
nţ !
şi câteodată,golul ăsta se umple de fluturi de-ăia enervanţi.
nţ !
Abonați-vă la:
Postări (Atom)