noapte bună...

se lasă seara deja prea devreme şi devin neputincioasă în faţa ta.aroma cafelei s-a pierdut undeva printre cearşafurile roşii. câteva şoapte aleargă de colo-colo încercând să se descifreze singure. le prinzi în mână şi ţi le lipeşti de buze. îmi zâmbeşti subtil şi apoi degetele ţi se unduiesc din nou pe clapele pianului. îţi privesc părul castaniu în lumina palidă şi retrăiesc fiorul primei iubiri. se întunecă şi aproape că nu reuşesc să-ţi mai văd mişcările. îţi simt parfumul dar nu îmi dau seama din ce parte vine. nu mai cânţi. ai plecat de lângă pian. rămân nemişcată şi-mi doresc să ştiu unde eşti. în drum spre uşă îmi atingi obrazul cu degetele. te îndepărtezi prea repede. n-am timp să reacţionez. uşa se deschide şi tu păşeşti afară din cameră. rămân cu ochii aţintiţi asupra uşii deşi n-o văd.
-noapte bună,iubitule.