miercuri, 9 martie 2011

11.

...şapte şi patruzeci şi cinci. oh,vai ! aproape că am întârziat. arunc pe mine hainele pregătite de cu seară. mă machiez,iau geanta şi dau să ies din casă. mă uit încă o dată la ceas şi telefonul îmi spune că azi e sâmbătă.
las totul pe fotoliu şi merg pe balcon. îmi aprind o ţigară şi încep să rumeg toate ideile care-mi trec prin cap. de fapt,dacă mă gândesc bine,acum vreo 3 luni stăteam aici şi vorbeam cu el la telefon. da,au trecut 3 luni şi încă supravieţuiesc. de fapt,n-a fost mare scofală. m-am minţit singură o perioadă de timp,după care am început să mă canalizez pe ce e mai important.
n-a mai dat niciun semn de viaţă şi nici eu n-am mai încercat nimic.pur şi simplu am lăsat-o aşa cum era: moartă.
am avut destule tentative de a vedea ce face,dar până la urmă mi-am zis că aşa trebuie să fie.



după vreo 3 ţigări şi-o cafea tare mă hotărăsc să ies în oraş. îmi iau geanta,încui uşa şi plec.
pe drum,mă opresc la cafenea. intru şi îi cer Mariei o cafea. (şi ce dacă băusem una acasă?). mă aşez la locul meu şi-mi aprin o ţigară. imediat vine şi Maria cu cafeaua şi ne aşezăm la vorbă deşi ea era în timpul programului.
o întreb ce s-a mai întâmplat pe la cafenea. dintr-o vorbă în alta îmi spune că l-a văzut recent dar că era singur. nu trece mult timp şi personajul principal al discuţiei noastre îşi face apariţia în cafenea cu însoţit de un bărbat cam de-o vârstă cu el. se aşează la "masa noastră" . scot pachetele de ţigări,comandă două cafele şi par să fie prinşi într-o discuţie destul de aprinsă.
Maria îmi spune că îl ştie pe tipul de lângă Ryan. îmi dă câteva detalii despre el dar dintr-o dată se opreşte. neştiind ce se întâmplă,mă uit curioasă la Maria. ea îmi face subtil un semn cu capul arătând spre masa celor doi. se pare că Ryan şi prietenul lui se uitau la mine şi probabil eu eram subiectul lor . interesant.
Ryan îmi zâmbeşte. îi zâmbesc la rândul meu şi mă întorc la cafea. Maria pleacă să servească nişte clienţi nou-veniţi. aud ceva mişcare prin spatele meu până când simt o mână caldă pe umeri. mă întorc surprinsă şi observ că Ryan e acum lângă mine. nu se aşează. îmi spune că el şi prietenul lui ar dori să mă alătur lor.
decid să fac din ziua asta o zi mai puţin plictisitoare şi îi dau din cap în semn aprobator. îmi iau geanta şi îl urmez la masă. mă aşez lângă cel de care fusesem (sau mai eram) îndrăgostită. prietenul lui nu ezită să se prezinte.
-Jeremy...
-bună Jeremy. eu sunt M.
-da,ştiu. Ryan a avut bunăvoinţa să-mi povestească despre tine.
-presupun că ţi-a povestit tot,huh?
-depinde ce înţelegi prin tot..
-ăă,M,vrei o cafea? intervine Ryan agitat.
-da,mulţumesc.
Ryan se ridică de la masă şi merge să îi dea comanda Mariei. în timpul ăsta,Jeremy deschide tot felul de subiecte. pare destul de okay. prietenul său,cel mai bune se pare, se apropie de masă. nu pare prea încântat de faptul că eu şi Jeremy ne înţelegem...sau poate că e doar impresia mea.

...

seara decurge destul de frumos şi de bine. discuţii despre trecut,prezent,viitor,job,hobby,de toate. Ryan e foarte tăcut. mai mult stă şi ascultă discuţiile noastre. parcă nu e el. nu contează,nici eu nu mai sunt eu. acum sunt altcineva şi se pare că am intrat prea bine în pielea personajului.

ora douăzeci şi treisprezece. decid că e vremea să mă retrag. Ryan pare uşurat dar Jeremy pare destul de dezamăgit. dau să merg la bar să plătesc,dar J mă opreşte şi-mi spune că va plăti el pentru mine. R se aprinde ,dar reuşeşte să îmi zâmbească politicos.
îmi iau lucrurile,le spun la revedere celor doi dar înainte să plec trec pe la Maria.o rog să fie atentă la discuţiile celor doi şi să-mi spună mâine ce-a auzit. ea dă din cap în semn aprobator şi-mi face din ochi. îi mulţumesc şi îmi iau la revedere.
uşa cafenelei se închide în urma mea. plec către casă destul de încântată şi totuşi cu un gust amar. nu credeam că dacă îl voi revedea voi simţi fluturi în stomac.

ajung în apartament,arunc lucrurile,îmi iau cămaşa de noapte şi mă pierd în plapuma mare şi albă de pe pat.
noapte buna M, îmi şoptesc.


"el e Jeremy şi e cel mai bun prieten al fostului meu iubit,dar se pare că pe Ryan nu l-am uitat încă"




-Ştiu că am spus că seria se va termina la 10 "episoade" plus epilogul,dar se pare că întâmplările petrecute în ultima vreme mi-au deschis apetitul la scris şi mi s-a făcut dor de mica povestioară aşa că am decis să o continui.În caz de ceva,primele 10 episoade şi epilogul se găsesc în categoria "cafea cu lapte". Enjoy !

5 comentarii:

  1. revedere,dulce revedere...sau nu.
    si de acum incepe distractia..

    left me speachless! asteptam 12. <3

    RăspundețiȘtergere
  2. Asteptaaaam..ieri sau..nu mai stiu..ti'am citit toate rimele albe..
    mi'a ramas in cap una cu "am vrut sa'ti dau un jeleu dar erai suparat si l'am luat inapoi.."sau ceva de genul 8->

    RăspundețiȘtergere