4.

...şase patruzeci şi nouă. mă ridic din pat. merg şi-mi caut haine. mă pregătesc să plec. mă uit la ceas şi realizez uimită că tot procesul mi-a luat doar douăzeci de minute. nu contează. mai mult timp pentru el..ăăă,mine. mă încalţ. închid uşa şi am grijă să o şi încui. cobor. merg lejer. am timp destul. 

intru,dar de data asta nu mă mai aşez la locul meu de lângă tejghea. mă duc direct la masa la care am stat cu o zi în urmă şi îl aştept.

Maria mă observă. mă întreabă din priviri dacă vreau cafea şi îi fac semn să pună două;îl văzusem deja intrând. se aşează lângă mine. zâmbeşte politicos. îi întorc gestul. primim cafelele. luăm câte o gură apoi fiecare îşi aprinde câte o ţigară. mă întreabă dacă nu vreau şi eu dunhill. îl refuz şi îi explic de ce. întelege că mi se face rău şi îşi cere scuze. îi zâmbesc şi îmi face cu ochiul.

începem o nouă discuţie care pare interminabilă. ajungem la două cafele. subiectele captează atenţia amândurora. Maria ne schimbă scrumiera de vreo câteva ori,dar de fiecare dată când ea o face,el îi zâmbeşte. politicos sau nu,simt că umblă câteva furnici pe mine. 

şapte şi treizeci şi opt de minute. doar atât a trecut? mai am ceva timp. 

el mai comandă o cafea. mă întreabă dacă doresc şi eu una,dar îi spun că-mi ajunge. Maria îi aduce cafeaua. de data aceasta el nu-i mai zâmbeşte. ea vede şi pleacă uşor dezamăgită.

trec alte 10 minute cufundate în discuţii aprinse. argumente pro şi contra asupra unor subiecte cât de poate de banale.

mă uit la ceas şi văd că e deja opt şi două minute. mă panichez. încep să mă fâstâcesc. îmi iau lucrurile în grabă. mă aplec să-i sărut obrajii. îmi iau la revedere şi plec.

uşa se închide în urma mea.

pe drum primesc un mesaj.îl citesc "dragă M,la ora şaisprezece fix voi fi la cafenea. te aştept"

îmi muşc buza.grăbesc pasul. ajung la clădirea firmei unde lucrez şi intru. şeful îmi arată ceasul şi-mi spune că ar trebui să nu mai întârzii. mă fâstâcesc încercând să-i dau nişte explicaţii,dar pleacă lăsându-mă vorbind. 

se întoarce apoi către mine şi-mi face cu ochiul rostind în şoaptă numele lui : Ryan . îi zâmbesc ruşinos. se întoarce şi îşi continuă drumul către biroul său. mă aşez la biroul meu şi mă gândesc ce voi purta astăzi la ora şaisprezece.

"el e Ryan şi începe să-mi placă!"