8.

...nouă şi douăzeci de minute. mă trezesc destul de bine. e ultima zi pe aici. încep să îmi strâng lucrurile. caut telefonul. nu ştiu unde l-am pus. mă apuc de cătutat prin toată camera. într-un final îl găsesc,auzindu-l cum sună. mă uit la cine apelează : Ryan. nu răspund,dar nici nu resping. îl las pe el să închidă singur. termin de făcut bagajul şi decid că ar fi bine să fac o plimbare. mă îmbrac şi plec
merg pe strada pe care era amplasat hotelul. de-a lungul ei erau atât de multe magazine şi buticuri încât credeam că nu aş fi reuşit să intru în toate nici măcar într-o săptămână.
ajung în dreptul cafenelei. intru şi mă aşez pe un scaun înalt de lângă tejghea. cer o cafea cu lapte. "Maria" mi-o aduce. îmi aprind o ţigară. mă pierd printre gânduri.
termin ţigara. mai am cafea aşa că îmi mai aprind o ţigară. îmi sună telefonul. mă uit şi văd că e şeful de tura asta. îi răspund. îmi spune să mă grăbesc. plecăm. închid telefonul,sting ţigara,plătesc cafeaua şi plec.
ajung la hotel.urc,iau bagajul şi cobor . urc în maşină şi pornesc spre casă. rămân cu privirea aţintită spre geam..."măcar am băut o cafea..sau jumate"

ora şaisprezece şi şaptesprezece minute. maşina mă lasă în faţa blocului. şoferul îmi duce bagajul până în apartament. îi mulţumesc şi apoi pleacă. încui uşa. fac un duş şi mă îmbrac. îmi iau geanta,încui uşa şi plec.
ajung la cafenea. intru şi mă aşez nepăsătoare la locul meu de lângă tejghea. îi cer Mariei o cafea cu lapte ca de obicei. scot telefonul şi pachetul cu ţigări pe masă. aprind una şi Maria mă ia la vorbă.
din subiect în subiect ajungem şi la el. ştiam că nu ar fi trebuit să fac asta,dar i-am povestit tot ce se întâmplase. până la urma nu mai conta...
termin de povestit şi văd că ezită un moment. o întreb ce se întâmplă. începe să-mi povestească ce s-a întâmplat zilele trecute,cât am fost plecată. rămân blocată. câte lucruri...Maria ezită din nou.
o întreb şi de data asta ce are. face un semn discret spre uşa cafenelei. mă întorc uşor. îl văd. zâmbeşte. lângă el e ea. par mai mult decât fericiţi.
mă întorc către Maria. îmi simt ochii umezi. Maria îmi dă un şerveţel şi mă îmbărbătează spunându-mi că poate că e mai bine acum. încerc să o ascult,dar nu reuşesc.
îi urmăresc pe cei doi. se aşează la masa la care stătusem eu cu el acum câteva zile. Maria se duce să ia comanda. mă uit după ea,până ajunge la masă.
privirile ni se intersectează. el lasă capul din instinct apoi îşi ridică privirea din nou. încearcă să-mi explice oarecum,dar oricum n-aş înţelege..
mă întorc la cafeaua mea. o termin. îmi iau lucrurile,îi plătesc Mariei şi îi las bani şi pentru comanda celor doi.
mă uit la el. îi arunc un zâmbet prietenesc. nu-mi mai răspunde la zâmbet în acelaşi fel în care obişnuia să o facă.
ies şi uşa cafenelei se închide în urma mea.
nu mă uit în urmă. mă duc acasă.
ajung în apartament. mă schimb şi mă bag în pat. nu-mi mai trebuie nimic.
încerc să adorm.



"el e Ryan şi acum are pe altcineva"