2.

...e deja şapte şi reuşesc să mă trezesc motivată de întâmplarea de ieri. mă ridic din pat şi mă apuc de toate treburile de dimineaţă. parcă nimic nu stă bine pe mine. nici măcar părul nu se aşează şi tocmai azi mi s-a terminat rimelul.
ce noroc,nu?
se face şapte şi douăzeci şi în mod miraculos sunt deja gata de plecare. sunt relaxată pentru că ştiu că voi avea destul timp să îl observ,dar sunt încordată pentru că ştiu că va fi acolo.
*
intru în cafenea şi mă aşez în acelaşi loc de ieri. azi nu mă mai pierd printre buclele fumului de ţigară. sunt atentă şi mereu întorc privirea spre uşă să văd cine intră. din păcate,până acum nu s-a ivit nicio figură mai mult sau mai puţin cunoscută.
o rog pe Maria să-mi dea o cafea cu lapte. mi-o aduce repede. îhm,e atât de bună!
decid că e mai bine să-mi savurez cafeaua decât să fac pe spionul şi să-mi tot arunc ochii către uşă,aşa că încep să gust aroma cafelei. puţin câte puţin.
clopoţelul de la uşă sună de câteva ori . nu-i mai dau atenţie. pentru un moment însă, îmi ridic ochii din ceaşcă şi mă uit pe furiş la masa lui. *argh! cât sunt de curioasă!* observ că haina lui este la locul ei,dar el lipseşte. dau din umeri încercând să par nepăsătoare şi mă întorc la cafeaua mea pe terminate.
mă uit la ceas şi văd ca e şapte şi patruzeci şi patru de minute. îi spun Mariei să-mi mai pună cafea. ca de obicei.
mă uit din nou la masă şi-l zăresc fumând acelaşi dunhill roşu şi jucându-se cu un aer nepăsător cu pachetul de ţigări.
Maria îmi oferă cafeaua. iau o înghiţitură şi îmi întorc privirea din nou înspre el.nu ştiu cum,îşi întoarce şi el faţa şi privirile ni se întersectează.
încerc să-mi ascund entuziasmul şi cu greu îmi controlez gesturile. un zâmbet îmi scapă şi se instalează pe buze.
îmi zâmbeşte. îmi feresc privirea. mă întorc la cafea. o termin şi mă uit la ceas. e şapte cincizeci şi trei. îmi iau geanta şi haina şi plec
uşa se izbeşte în urma mea.privesc prin geamul cafenelei şi îl observ. privirile se intersectează din nou. întorc capul şi îmi continui grăbită drumul.


*la serviciu îmi dau seama că mi-am lăsat ţigările acolo. eh,le iau mâine,dacă le mai găsesc.
"încă n-am aflat cum îl cheamă,dar i-am furat un zâmbet" gândesc...